Ajutor! Sufar de sindromul impostorului si nu stiu ce sa fac
Timp efectiv de citire: ~5 min
Sindromul impostorului este un fenomen psihologic foarte întâlnit în rândul populației de toate vârstele la nivel global, atât în rândul femeilor cât și al bărbaților. Este adesea declanșat din cauza așteptărilor de la o anumită persoană, așteptări legate de o anumită responsabilitate. Cel mai adesea este observabil în timpul studiilor sau după aceea, în cursul dezvoltării unei cariere active. Studii din ultimii zece ani arată că aproximativ 70% din populație se lovește de acest fenomen la un moment sau altul al vieții. Identificat prima oară prin anii '70 de către Pauline Clance și Suzanne Imes, sindromul impostorului este asociat persoanelor de succes care nu reușesc să-și internalizeze reușita profesională. Aceștia tind să atribuie succesele mai degrabă muncii excesive sau norocului, a unei sincronizări reușite și nicidecum abilităților lor. Astfel de indivizi cred că nu sunt la fel de talentați sau competenți ca ceilalți din jurul lor și, ca o consecință, își fac griji că "adevărata" lor natură va fi expusă în orice moment. Deși sindromul impostorului nu este încadrat la capitolul tulburări psihice de specialiști, aceștia atrag însă atenția asupra seriozității fenomenului și a stresului pe care îl poate genera.
Cum știu dacă sufăr de sindromul impostorului
Efectele pot lua multe forme. Deși cauza apariției fenomenului nu este încă stabilită, există totuși anumite indicii. Spre exemplu, copiii l-ar putea dezvolta din cauza unor abilități părintești discutabile. Perfecționiștii ar putea să sufere de acest sindrom crezând că niciodată nu au făcut suficient. De asemenea, atunci când întreprinzi ceva nou și ești nevoit să ieși din zona de confort, ești de regulă susceptibil unui astfel de comportament psihologic. Ciclul impostorului începe atunci când îți este desemnată o sarcină importantă pe care trebuie să o realizezi. Dacă în acel moment ca individ ești predispus la îndoieli referitoare la capacitățile tale, vei deveni stresat de acel lucru. Mai mult chiar, dacă persoana ce ți-a desemnat sarcina este sigură de reușita ta și te va complimenta, îndoielile tale vor veni și te vor asigura ce ceea ce vede cealaltă persoană este doar o fațadă, că tu nu ești de fapt așa și că în curând va fi clar pentru toată lumea acest fapt. Ca reacții posibile la acest curs al evenimentelor, fie vei munci mult mai mult decât este necesar pentru a reuși (așa numitul pesimism defensiv), fie vei procrastina și vei amâna cât mai mult posibil munca (auto sabotare). Aceste comportamente par a fi diferite, însă ele hrănesc aceeași lipsă de încredere care, ignorată, poate scăpa de sub control ajungându-se la stări mentale nefericite cum ar fi spre exemplu depresia. La sfârșit, chiar dacă proiectul, prezentarea sau orice altă sarcină a fost dusă la capăt cu succes, comportamentele descrise mai sus vor releva două concluzii specifice, nici una atribuind reușita calităților și aptitudinilor tale. În cazul în care ai ales să muncești mai mult decât este necesar pentru sarcina respectivă vei atribui succesul procesului și muncii asidue pe care ai depus-o, iar pe de cealaltă parte vei tinde să crezi că totul a fost doar o coincidență reușită. În cartea sa, The Secret Thoughts of Successful Women: Why Capable People Suffer From the Imposter Syndrome and How to Thrive în Spite of It, Valerie Young definește 5 tipuri de impostor pe care le vom dezbate într-un articol viitor, atunci când vom cerceta mai în profunzime sindromul impostorului. acestea sunt:
Perfecționistul
Super Omul
Geniul
Individualistul
Expertul
Ce pot face în această situație?
Primul pas foarte important este să analizezi comportamentul tău în situațiile în care ești pus la serviciu, la școală sau oriunde există așteptări de la tine, iar dacă există predispoziția spre acest fenomen, să o recunoști. Nu există nici o rușine în a te îndoi de tine, mai ales dacă recunoașterea este doar un prim pas către remedierea situației. În continuare, îți vom sugera câteva acțiuni cu care poți continua pentru a combate sindromul impostorului. Ține evidența reușitelor tale Fă-ți o listă cu lucrurile pe care le-ai realizat de-a lungul timpului, fie ele examene luate, promovări la serviciu, prieteni pe care i-ai sfătuit și care au avut de câștigat în urma sfatului, etc. Dacă suferi de sindromul impostorului și atribui succesele personale norocului, te poți uita apoi la acea listă și îți vei da seama că, deși unele lucruri se mai întâmplă și cu ajutorul șansei, probabilitatea ca toate reușitele tale (mai ales de natură diferită) să provină din această cauză este totuși destul de mică. Conștientizează-ți punctele forte și cele slabe Chiar dacă de multe ori efortul și devotamentul dau rezultate notabile, întotdeauna setul tău de abilități joacă un rol hotărâtor în desfășurarea evenimentelor. Învață cum testele de aptitudini îți pot dezvălui înclinațiile native și dă-ți seama că, pe lângă punctele slabe, ai și foarte multe puncte forte care îți facilitează drumul către succes. Învață unde te poți îmbunătăți și care sunt calitățile personale pe care te poți baza. Acest lucru te va învăța să te privești mai obiectiv și îți va îmbunătăți încrederea în sine. Nu te compara cu cei din jur Comparația cu ceilalți este un factor destul de comun de declanșare și de alimentare al sindromului impostorului. Comparațiile se fac adesea la un nivel informațional incomplet. Una dintre cele mai mari temeri ale secolului și societății noastre este frica de a te face de râs în public. Ca o consecință, oamenii au tendința de a afișa în public doar părțile lor bune și/sau lucrurile pe care le fac cel mai bine. Acest fenomen este cel mai ușor de observat în mediul online pe Facebook unde majoritatea persoanelor cărora le pasă de imagine aleg cu grijă elementele ce vor fi făcute publice, astfel încât viața lor să pară cât mai împlinită și fericită. Neluând în seamă și aspectele ascunse ale vieților celor din jur, riscăm să facem o comparație incompletă, dăunătoare imaginii noastre de sine. Comunică cu ceilalți Comunicând vei vedea că și ceilalți au temeri și, de multe ori, trec prin aceeași situație ca și tine. Uneori izolarea de cei din jur poate conduce către concluzia greșită ca ei sunt mai buni decât tine și că în calea reușitei lor nu există temeri, eșecuri și îndoieli. Cu toții avem îndoieli și momente mai puțin bune, iar dacă vei comunica la un nivel mai personal cu colegii tăi, te vei convinge de acest fapt destul de repede.
Sindromul impostorului este un fenomen psihologic important care poate avea efecte de lunga durata asupra individului, motiv pentru care vom reveni asupra sa în viitor.
Pana atunci însă, îți recomandăm să citești și
