Manager autoritar sau lider inspirational? Diferenta dintre management si leadership
Timp efectiv de citire: ~5 min
Care este diferența dintre management și leadership? Iată o întrebare des întâlnită ce și-a găsit de-a lungul timpului răspuns în diferite moduri și interpretări. Diferențele majore constau în modul în care managerul, respectiv leaderul motivează oamenii cu care lucrează. Manager sau lider sunt adesea termeni folosiți în mod interschimbabil, mai ales în modul în care ne raportăm la ei la nivel mental. Cu toate acestea, numai liderii le permit celor din subordinea lor să rezolve problemele folosindu-și propria perspectivă și experiență. Un lider nu este neapărat un manager, dar fiecare manager ar trebui să fie un lider.
Peter Drucker, a observat acest adevăr încă de la începutul anilor 50, la fel cum a observat și popularizat multe alte aspecte ale managementului. El a identificat apariția "muncitorului" în era informației și diferențele profunde cauzate de modul în care organizațiile sunt structurate. Odată cu apariția erei informaționale, "managerul nu mai gestionează oamenii", scria Drucker. "Sarcina sa este aceea de a-i conduce. Scopul său este de a face productive punctele forte și cunoștințele specifice fiecărui individ."
În rândurile următoare vom explora împreună principalele diferențe dintre un manager și un lider.
Managerul
Managerul are subordonați. Cu excepția cazului în care titlul lui este onorific, prin definiție, managerul are subordonați.
Deși se diferențiază mai multe stiluri de management, stilul managerial cel mai răspândit este de obicei cel autoritar, tranzacțional. Managerul are o poziție de autoritate investită de către companie iar subordonații acestuia lucrează în mare măsură așa cum sunt instruiți. Stilul de management este tranzacțional, prin faptul că managerul le spune subordonaților ce trebuie să facă iar ei execută. Nu pentru că sunt niște roboți sau niște sclavi, ci pentru că le este promisă o răsplată.
Este concentrat asupra sarcinilor, nu a oamenilor. Managerul este plătit pentru a face lucrurile să meargă (și el este subordonat cuiva la rândul său) în limite strânse de timp și bani. Prin urmare, el transmite în mod firesc această concentrare asupra sarcinilor muncii la subordonați.
Vrea siguranță. Cercetări efectuate de publicația academică Academy of Management pe oameni din poziții de middle și upper management au descoperit că aceștia provin de obicei din familii închegate, au fost crescuți de ambii părinți și duc o viață relativ normală și confortabilă. Acest lucru îi determină să fie orientați spre evitarea riscurilor şi încearcă pe cât posibil să evite conflictele. In ceea ce privește oamenii cu care lucrează, majoritatea își doresc că subordonații lor să fie suficient de multumiți încat lucrurile să se miște.
Liderul
Liderul are adepți (followeri), nu subordonați. Multe organizații au lideri ce au subordonați, dar asta numai pentru că sunt și manageri. Dar, când își exercită rolul de lider, aceștia trebuie să renunțe la un control autoritar formal, deoarece pentru a fi un lider adevărat înseamnă că cineva trebuie să te urmeze, ori aceasta este întotdeauna o activitate voluntară.
Este carismatic. Nu inspiră oamenii spunându-le ce să facă sau ce să nu facă. Liderul comunică la nivel uman cu ei și le arată că dacă îl vor urma, își vor atinge scopurile și vor găsi chiar și un nivel de satisfacție personală. Cei ce îl urmează trebuie să vrea să facă acest fapt suficient de mult încât să fie disponibili să intre în situații de care în mod normal s-ar teme. Liderul are o carismă mai puternică decât ceilalți din jurul lui și atrage ușor oameni de partea cauzei sale. Ca parte a tehnicii lui de convingere, el ofera de obicei convingerea că adepții sai nu vor primi doar recompense extrinseci, ci chiar vor deveni oameni mai buni ca urmare a acțiunilor întreprinse.
Se concentrează asupra oamenilor, nu a sarcinilor. Deși mulți lideri au un stil carismatic, într-o oarecare măsură, acest lucru nu necesită o personalitate stridentă. Este suficient să te comporți frumos cu oamenii, să îi asculți și să le recunoști meritele pentru a crea loialitate.
Deși liderul comunică eficient și se pricepe la oameni, asta nu inseamnă că este neapărat prietenos. În mare parte pentru a-și păstra un aer misterios cu privire la influența pe care o deține, el poate păstra un anume grad de separare față de ceilalți, fie la nivel de atitudine și informații personale oferite sau în ceea ce privește spațiul în care își desfășoară activitatea.
Lucrează la viziunea lui. Din același studiu ce a arătat că managerii preferă evitarea riscurilor, a reieșit că liderii sunt oameni ce nu se feresc de situațiile riscante, deși aceste riscuri s-au dovedit a fi adesea bine calculate. Atunci când își urmează viziunea, liderul consideră normale problemele și obstacolele care trebuiesc depășite de-a lungul drumului. Astfel, el își conferă atitudinea mentală de a se simți confortabil cu asumarea riscurilor. El vede potențiale oportunități pe care le va folosi în avantajul său în căile pe care alții le evită.
Demn de atenție este faptul că un număr surprinzător de mare din acești lideri intervievați în studiu aveau o formă de handicap peste care au trebuit să treacă. Unii au avut traume in copilărie sau erau deosebit de scunzi, iar alții erau dislexici sau aveau diverse handicapuri fizice. Acest lucru i-a învăţat despre independența mentală necesară pentru a lua decizii și a nu se ingrijora de ce gândesc ceilalți.
Poate că a existat un moment în istorie în care sarcinile managerului și arta leadership-ului puteau fi separate. Spre exemplu, un șef de tură ce lucra într-o uzină a erei industriale, probabil că nu trebuie să se gandească prea mult la ceea ce se producea la finalul ciclului de producție sau la cei ce lucrau la acel produs. Misiunea lui era de a urma ordine, de a organiza munca pe tura respectivă, de a se asigura că persoanele potrivite muncesc și că treaba a fost făcută conform ordinului. Accentul era pus pe eficiență.
În prezent însă, unde valoarea vine din ce în ce mai mult din cunoașterea oamenilor și unde muncitorii nu mai sunt rotițe identice într-o maşină industrială, managementul și leadership-ul nu sunt ușor de separat. Oamenii se uită la managerii lor, nu doar pentru a primi de muncă, ci și pentru a primi o direcție, un scop. Managerii trebuie să organizeze oamenii nu doar pentru a maximiza eficiența, ci și pentru a le dezvolta abilităţile, talentul și a-i inspira.
Dacă ți-a plăcut, citește și
